
Duminică, românii au mers la urne pentru a-și alege primarii, președinții de consilii județene, membrii consiliilor județene și membrii consiliilor locale.
Conform datelor anunțate de Biroul Electoral Central, prezența la vot la nivel național a fost de 52,2% până la ora 22:00. Peste nouă milioane de alegători și-au exprimat opțiunile la aceste alegeri locale.
Rezultate parțiale și reacții ale candidatilor
Cătălin Drulă, președintele USR, și-a anunțat demisia luni, 10 iunie, după ce partidul său a obținut rezultate mixte la aceste alegeri.
„Îmi asum acest rezultat și voi convoca în USR alegeri pentru un nou președinte în cel mai scurt timp”, a declarat Drulă. În ciuda unor pierderi, USR a câștigat primării importante, inclusiv în București, Timișoara, Bacău, și alte localități.
În contrast, Allen Coliban, primarul USR în funcție al Brașovului, a recunoscut înfrângerea sa, fiind devansat de fostul primar George Scripcaru. Coliban și-a asumat responsabilitatea pentru rezultatul obținut și a felicitat noul ales în funcție.
Victoriile partidelor la nivel local
În județul Covasna, Antal Árpád de la UDMR a câștigat al cincilea mandat de primar al municipiului Sfântu Gheorghe, iar UDMR a obținut și șefia Consiliului Județean.
La Suceava, Gheorghe Flutur (PNL) a pierdut președinția Consiliului Județean, iar noul primar este Vasile Râmbu (PSD). Gheorghe Șoldan (PSD) a câștigat președinția Consiliului Județean, obținând 43% din voturi.
În județul Buzău, PSD a câștigat 75 de primării, inclusiv primăria municipiului reședință de județ, și și-a menținut președinția Consiliului Județean. Constantin Toma, primarul municipiului Buzău, a fost ales pentru a treia oară consecutiv cu aproape 70% din voturi.
Rezultate notabile în alte orașe și județe
La Cluj, Emil Boc a câștigat un nou mandat cu 43,32% din voturi, conform datelor centralizate de Autoritatea Electorală Permanentă.
La Timișoara, Dominic Fritz a obținut peste 49% din voturi și și-a declarat victoria. În Craiova, Lia Olguța Vasilescu a fost realeasă cu peste 55% din voturi.
În Arad, actualul primar Călin Bibarț (PNL) și-a menținut poziția, iar la Consiliul Județean, Iustin Cionca (PNL) conduce, conform numărătorii paralele a PNL.
În Iași, Mihai Chirica (PNL) conduce la numărătoarea parțială și se îndreaptă spre al treilea mandat.
În Constanța, Vergil Chițac (PNL) rămâne primar, iar PNL păstrează și șefia Consiliului Județean.
Primăria Generală și sectoarele
În București, alegerile pentru primăria generală și cele șase sectoare au adus rezultate semnificative, reflectând o competiție strânsă între principalele partide politice.
La Primăria Generală, Nicușor Dan (independent, susținut de PNL și USR) a reușit să obțină un nou mandat, consolidându-și poziția de lider al capitalei.
Rezultatele parțiale indică o victorie clară, cu un scor de aproximativ 55% din voturi, în fața candidatului PSD, Gabriela Firea, care a obținut în jur de 40%.
Rezultate la sectoarele Capitalei
Sectorul 1: Liberalul George Tuță, candidatul comun al PSD-PNL, a obținut aproape 37% din voturi, în fața actualului edil, Clotilde Armand de la USR, care a obținut aproape 35%.
Sectorul 2: Social-democratul Rareș Hopincă, propus de alianța PSD-PNL, a obținut aproape 44% din voturi, urmat de actualul primar, Radu Mihaiu de la USR, cu aproape 42%.
Sectorul 3: Robert Negoiță a fost reales cu peste 54% din voturi, în timp ce candidatul USR, Ștefan Lucian Judele, a obținut puțin peste 20%.
Sectorul 4: Social-democratul Daniel Băluță, candidatul comun al PSD-PNL, a câștigat un nou mandat cu peste 60% din voturi, urmat de candidatul USR, Paul Ene, cu sub 20%.
Sectorul 5: Vlad Popescu, fiul fostului primar Cristian Popescu Piedone, a obținut peste 43% din voturi. Următorul clasat este Adrian Dimitriu de la USR, cu peste 21%, iar social-democratul Adrian Vigheciu are aproape 17%.
Sectorul 6: Ciprian Ciucu de la PNL a câștigat detașat cu peste 73% din voturi, urmat la distanță mare de Ana Mihaela Ștefan de la Alianța Dreapta Unită, cu puțin peste 11%.
Alegerile locale din 2024 au adus atât victorii cât și înfrângeri pentru principalele partide politice din România.
Deși prezența la vot a fost cu puțin peste 50%, rezultatele indică o schimbare semnificativă în unele regiuni și continuitate în altele.
Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile pe scena politică românească în perioada următoare, în contextul acestor rezultate.