Nicolae Minovici s-a născut pe 23 octombrie 1868, fiind al șaptelea copil al familiei lui Ștefan Minovici. „Fire încăpățânată, îndărătnică, dar voluntară”, așa este descris copilul Nicolae Minovici. A urmat cursurile primare la școala comunală nr. 1 din Brăila, iar liceul l-a absolvit în București, la Sf. Sava.
Spre deosebire de frații săi, care au urmat tradiția din familie și s-au îndreptat către o carieră în domeniul științelor, Nicolae Minovici a ales artele după absolvirea liceului. În 1891, el s-a înscris la școala de Belle-Arte. În urma insistențelor fratelui său Mina, după doar un an a abandonat artele în favoarea medicinei.
În timpul studenției a lucrat ca desenator și ca preparator al sălii de disecție, apoi al clinicii și Institutului de Chirurgie și Ginecologie. Tot în perioada în care studia Medicina, a reușit identificarea autorului unui furt săvârșit într-o tipografie cu ajutorul urmelor de mâini. A fost pentru prima dată când în România s-a reușit identificarea unui criminal pe baza urmelor digitale.
În anul 1898, Nicolae Minovici a obținut titlul de doctor în medicină, cu lucrarea „Tatuajele în România”, temă abordată pentru prima dată în România. După Facultatea de Medicină din țară, și-a continuat studiile la Berlin între 1899-1901. La Berlin a lucrat la Institutul de Anatomie Patologică și Spitalul „Moabit”.
S-a întors în țară după definitivarea studiilor și a înființat în 1906 prima Societate de Salvare din Balcani, o societate care s-a întreținut din venituri proprii timp de 30 de ani.
Studiu asupra spânzurătorii
În 1904, doctorul Nicolae Minovici a publicat o lucrare inedită, numită „Studiu asupra spânzurării”, în care a cercetat efectele agoniei prin autostrangulare. Pentru a demonstra practic teoria din studiu, medicul și-a provocat de unul singur sufocarea. Nicolae Minovici s-a folosit el însuși pe post de cobai în 12 ședințe de autostrangulare.
„Prima dată când am încercat să-mi provoc moartea în chipul acesta, zăceam întins pe patul meu, privind cerul. Cu ambele mâini mi-am strâns cu putere gâtlejul în jurul mărului lui Adam. În secunda a V-a simțeam cum se coboară peste mine un văl purpuriu și apoi un văl negru. Cu o repeziciune uimitoare defilau apoi înaintea ochilor mei sufletești fel de fel de icoane. Apoi am simțit ceva asemănător cu o cumplită descărcare electrică și totul se făcu negru. Am pierdut simțul rațiunii”, povestea medicul Minovici despre prima experiență de autostrangulare.
S-a spânzurat singur de la o înălțime de 2 metri
În încercarea sa de a afla care este limita dintre viață și moarte, Minovici s-a spânzurat singur de la 2 metri înălțime.
„Pleoapele mi s-au închis cu forță, parcă de o putere nevăzută. Am simțit apoi cum mi se închid căile de respirație, după care a urmat un muget sinistru ce pătrundea în urechi. N-am mai auzit vocea servitorului care trăgea frânghia”, povestea medicul despre experiența trăită în folosul științei.
„Studiu asupra spânzurării” făcut de Nicolae Minovici a fost un studiu unic în domeniul medicinei românești din perioada pionieratului. În lucrarea sa, medicul constata:
„Studiul spânzurării deschide interesului și îndatoririlor, câmpul cel mai vast, perspectiva cea mai nelimitată. Suntem departe de a crede că asupra acestui subiect știința și-a spus ultimul cuvânt sau a renunțat de a-l spune. Nu încape îndoială că se va găsi o dezlegare și la aceasta”.
În 1902 Nicolae Minovici a fost medic legist pe lângă parchetul Tribunalului Ilfov și Subdirector al Institutului medico-legal și profesor de medicină legală la școala de științe de Stat. În anul 1909 Nicolae Minovici a fost avansat șef de lucrări al Catedrei de Medicină Legală În aceeași perioadă a fost însărcinat de Primărie să rezolve problema cerșetoriei și a vagabondajului în București.
Primar de sector în București
Plecat la Cluj, după Primul Război Mondial, a reușit să creeze aici Institutul de Medicină Legală. În 1926, întors în București, a preluat funcția de primar al sectorului III Albastru, care cuprindea mahalalele Rahova, Grozăvești, Mandravela, Dealul Spirii, Cotroceni, 13 Septembrie și Șerban Vodă. Prin prisma acțiunilor inițiate în calitate de edil s-a ales cu porecla “Minovici dărâmă tot / Minovici e târnăcop”. A curățat și a pavat străzile din aceste cartiere, a transformat maidanele în parcuri, a ridicat un cămin pentru gunoierii și măturătorii sectorului său. Tot el a construit primele WC-uri subterane din capitală.
Ales primar la Băneasa fără sa candideze
De numele edilului Nicolae Minovici se leagă și inițiativa privind oferirea de burse elevilor silitori din comuna Băneasa. Tot la Băneasa doctorul Nicoale Minovici și-a făcut un renume de bun samaritean împrumutând cu bani și salvând de la necazuri nenumărați localnici. Tocmai de aceea, în 1934 a fost ales primar de locuitorii satului Băneasa fără ca el să candideze.
Și-a donat averea Primăriei București
Doctorul Minovici și-a donat casa, o fermă și colecția de artă populară Primăriei București în 1934. Către finalul vieții și-a donat toate economiile bănești asociațiilor care se ocupau de copii abandonați sau orfani. În anul ieșirii la pensie a fost numit președinte al Colegiului Medical din România. A mai trăit doar trei ani după ce s-a pensionat. S-a îmbolnăvit de cancer localizat în laringe. În 1940 a suferit o operație de traheotomie la Viena în 1940. A murit un an mai târziu pe 26 iunie 1941.