După câteva zile de ploi torențiale și vânturi violente care au pus la încercare infrastructura și sistemele de intervenție din 22 de județe, autoritățile române au venit cu primele explicații legate de avertismentele severe care au pus țara în alertă.
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), și Florinela Georgescu, directorul de prognoză al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), au oferit detalii despre modul în care a fost gestionată situația și despre motivele pentru care avertizările meteo au fost atât de drastice.
Deși ciclonul Barbara a creat probleme semnificative, autoritățile spun că, din fericire, impactul nu a fost la nivelul scenariilor cele mai pesimiste.
„Trebuie să ne bucurăm că n-a fost așa cum s-a temut inițial”, a declarat Raed Arafat, subliniind că măsurile de prevenție au fost justificate și că orice sistem responsabil trebuie să reacționeze la potențialul maxim de risc.
Mii de apeluri la 112 și zeci de localități afectate
În intervalul de timp cuprins între orele 21:00 și 10:00 dimineața, sistemul 112 a fost suprasolicitat: peste 2.256 de apeluri au fost înregistrate, cele mai multe provenind din zona București-Ilfov (1.505 apeluri), urmate de Constanța (354) și Giurgiu (166).
„Avem date colectate până la ora 14:30 de la centrul nostru de coordonare și de la STS. Ele confirmă amploarea intervențiilor din ultimele ore. Am avut situații de urgență în 22 de județe și în municipiul București”, a explicat Raed Arafat.
Cele mai grave probleme au fost raportate în 73 de localități, unde au fost necesare evacuări de persoane și intervenții pentru scoaterea apei din zeci de imobile inundate.
În județul Constanța, șase persoane – dintre care doi copii – au fost evacuate preventiv.
22 de județe sub impactul ciclonului Barbara
Județele afectate de precipitațiile abundente și de vânturile puternice au fost Argeș, Bacău, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Constanța, Călărași, Dolj, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Ialomița, Iași, Ilfov, Neamț, Olt, Prahova, Teleorman, Tulcea, Vrancea și Vâlcea.
„Vor continua ploile sub cod portocaliu până la orele 23:00, cu acumulări de apă ce depășesc valorile medii ale lunii octombrie. În Constanța s-au înregistrat 99 l/m², iar în București aproximativ 50 l/m², valori care ar fi putut crește dacă furtuna nu s-ar fi atenuat treptat”, a precizat șeful DSU.
Arafat a oferit și un exemplu elocvent: „În Prahova, o persoană a fost salvată după ce a încercat să traverseze un râu sub un pod. Din fericire, echipele de intervenție au ajuns la timp.”
„Nu noi emitem codurile, dar trebuie să fim pregătiți pentru orice scenariu”
Raed Arafat a explicat că DSU nu are rolul de a emite codurile meteo, ci de a reacționa conform informațiilor primite de la ANM și de la structurile europene de protecție civilă.
„Am primit o analiză de la Centrul de Coordonare a Intervenției al Protecției Civile Europene, care plasa România și Bulgaria la risc mare de impact major. Pregătirile noastre au fost, deci, absolut necesare. Nu ne putem permite să subestimăm un cod roșu”, a subliniat acesta.
De asemenea, șeful DSU a accentuat importanța unei atitudini responsabile față de avertizările meteorologice: „Când luăm măsuri preventive și vedem că situația nu s-a agravat, nu trebuie să ne cerem scuze. Trebuie să ne bucurăm că prognoza s-a dovedit mai puțin severă decât s-a anticipat.”
Prognoza meteorologică, între știință și imprevizibil
Florinela Georgescu, directorul de prognoză al ANM, a detaliat modul în care s-au stabilit avertizările pentru ciclonul Barbara.
Ea a explicat că modelele numerice folosite de meteorologi pot oferi scenarii diferite în funcție de factorii atmosferici, motiv pentru care unele prognoze par mai alarmante decât rezultatul final.
„Pe parcursul zilei, a plouat intens în sudul și estul țării, mai ales în Dobrogea și Muntenia. Constanța a fost cel mai afectat județ, cu zone în care s-au acumulat peste 120 l/m² de apă. În București, cantitățile au fost de aproximativ 70 l/m², ceea ce reprezintă aproape dublul mediei pentru o lună întreagă de octombrie”, a declarat Georgescu.
Ea a subliniat că, deși avertizările par dramatice, ele trebuie interpretate cu seriozitate: „Avertizările meteorologice sunt texte scurte, dar foarte dense în informație. Fiecare cuvânt e atent ales, iar expresiile ‘cantități de apă ce pot ajunge la 120 l/m²’ nu sunt metafore, ci estimări științifice reale.”
Cum se emit avertizările meteo și de ce uneori par exagerate
Pentru a stabili codurile galben, portocaliu sau roșu, meteorologii folosesc modele numerice complexe care simulează mișcarea aerului, presiunea, temperatura și umezeala din atmosferă. În funcție de combinațiile acestor date, se emit avertizări cu grad diferit de risc.
„Modelele pot oferi rezultate variabile — unele mai severe, altele mai moderate. De aceea, alegem întotdeauna o soluție echilibrată, dar precaută. Este preferabil să avertizăm populația și să nu se întâmple nimic grav, decât să fim luați prin surprindere”, a explicat Georgescu.
Aceasta a menționat și faptul că vulnerabilitățile urbane, precum sistemele de canalizare din București, sunt factori luați în calcul atunci când se emite un cod roșu pentru Capitală.
Un bilanț care arată mai mult prevenție decât dezastru
Deși ciclonul Barbara a provocat pagube materiale, inundații și blocaje temporare, autoritățile consideră că România a fost „bine pregătită”. Niciun deces nu a fost raportat, iar numărul persoanelor rănite sau evacuate este scăzut.
„Rezultatele de astăzi arată că măsurile de prevenție funcționează. Mai bine să fim acuzați că am exagerat, decât că am fost nepregătiți”, a spus Raed Arafat.
O lecție despre puterea naturii și importanța pregătirii
Furtuna adusă de ciclonul Barbara a demonstrat încă o dată că România rămâne vulnerabilă la fenomenele meteo extreme, dar și că sistemul de urgență și cel de prognoză pot lucra eficient împreună.
„Natura rămâne imprevizibilă, iar rolul nostru este să fim cu un pas înainte, nu să ghicim exact fiecare rafală de vânt”, a încheiat Florinela Georgescu.
Deși avertismentele privind o „furtună istorică” au părut alarmiste pentru unii, specialiștii susțin că ele și-au atins scopul: populația a fost atentă, autoritățile au fost în alertă, iar tragediile au fost evitate.
