Curtea Supremă a SUA, extrem de conservatoare, a pus capăt joi programelor de discriminare pozitivă în universități, într-o nouă răsturnare de situație istorică, la un an după ce a revenit asupra avortului, potrivit AFP.
Curtea Suprema de Justitie din SUAFoto: HotNews.ro / Victor Cozmei
Cei șase judecători conservatori au decis, împotriva opiniei a trei progresiști, că procedurile de admitere în campusuri bazate pe culoarea pielii sau originea etnică a candidaților sunt neconstituționale.
Multe universități „au considerat, în mod eronat, că la baza identității unei persoane nu stau testele sale, competențele pe care le-a dobândit sau lecțiile pe care le-a învățat, ci culoarea pielii sale. Istoria noastră constituțională nu tolerează acest lucru”, a scris magistratul John Roberts în numele majorității.
„Cu alte cuvinte, elevul trebuie să fie tratat pe baza experiențelor sale individuale, dar nu pe baza rasei”, a adăugat el.
După mișcarea pentru drepturile civile din anii 1960, o serie de universități foarte selective au introdus criterii rasiale și etnice în procedurile lor de admitere, pentru a corecta inegalitățile provenite din trecutul segregaționist al Statelor Unite.
Aceste politici, cunoscute sub numele de „discriminare pozitivă”, au contribuit la creșterea proporției de studenți de culoare, hispanici și nativi americani, dar au fost întotdeauna puternic criticate în cercurile conservatoare, care le consideră opace și le văd ca pe un „rasism inversat”.
Curtea Supremă s-a pronunțat în mai multe rânduri împotriva cotelor începând din 1978, dar a autorizat întotdeauna universitățile să țină cont, printre altele, de criterii rasiale.
Până în prezent, ea a considerat „legitimă” căutarea unei mai mari diversități în campusuri, chiar dacă aceasta înseamnă încălcarea principiului egalității între toți cetățenii americani.
Joi, ea a făcut cale întoarsă, așa cum făcuse la 24 iunie 2022, anulând dreptul federal la avort pe care îl garanta încă din 1973.
- știrea se actualizează