Cele două grupuri infracţionale organizate conduse de Ștefan Godei și Cristina Dumitra au încasat milioane de lei de la instituțiile publice care erau însărcinate să aibă grijă de oamenii din azilele groazei și de la aparținătorii beneficiarilor. În schimbul banilor luați u bătut și înfometat vârstnicii pentru a se îmbogăți pe seama suferinței celor 98 de persoane salvate de autorități marți, la jumătate de an de după ce presa a dezvăluit ororirile din „lagărele” ilfovene.
Camin de batrani din Ilfov unde oamenii erau tinuti in conditii inumaneFoto: Inquam Photos / Octav Ganea
Jurnalitii de la Centrul de Investigații Media și Buletin de București, Ovidiu Vanghele și Biancu Abu, au dezvăluit într-o serie de investigații că cei doi șefi ai grupării sunt Ștefan Godei și Cristina Dumitra. Godei a fost arestat preventinv pentru 30 zile și Dumitra se află sub control judiciar pentru că este însărcinată în 7 luni.
Procurorii s-au sesizat din oficiu și au întocmit dosarul la 22 februarie, la o lună de la primele dezvăluiri în presă despre ororile din azilele din Voluntari și Afumați, controlate de Godei și Dumitra.
Potrivit referatului de arestat consultat de HotNews.ro, Andrei Răzvan Țicu și Mihaela BiancaPopa de la D.G.A.S.P.C. Ilfov, dar și de funcționarii din cadrul D.G.AS.P.C. Sector 3 l-au ajutat pe Godei să pună mâna pe contractul de servicii sociale pentru beneficiarii din căminele din Ilfov.
Schema era simplă: Godei deconta servicii de cazare, masă, îngrijire, servicii medicale și de recuperare sau de reintegrare socială, dar nu le presta și lăsa vârstnici în condiții insalubre, bătuți și nemâncați.
Asociația „Sfântul Gabriel cel Viteaz”, prin care erau controlate căminele, a avut ca membri fondatori pe Voicu Ecaterina Adriana, Godei Daniel și Godei Aurică, în timp ce numele Ligiei Gheorghe (fostă Enache) nu apare așa cum a susținut consiliera Gabrielei Firea, care a susținut că l-a ajutat pe Godei să înființeze asociația.
Godei a fost, de fapt, președinte în asociația fondată de fratele său, Daniel Godei, fost polițist la IPJ Ilfov.
Andrei Răzvan Țicu făcea frecvent presiuni la D.G.A.S.P.C. Ilfov să urgențeze plățile pentru serviciile sociale „furnizate” de Asociația „Sfântul Gabriel cel Viteaz”, numârundu-se printre puținii furnizori care aveau plățile la zi.
Beneficiarii nu erau supravgheați și ținuți închși în izolator
Din cauza lipsei acute de personal, mai ales pe timpul nopții, beneficiarii erau ținuți închiși, iar dacă erau violenți sau nu se confromau cererilor angajaților, erau duși din dispoziția unei asistente, la demisol, unde era un izolator special amenajat, cu lumină slabă și doar un pat. Acolo erau ținuți și două zile, deși legea interzice folosirea unor astfel de spații.
Din cauza lipsei de uspraveghe, beneficiarii se autoagresau sau deveneau violenți cu alți rezidenți sau aveau loc accidente soldate cu vătămarea corporală a acestora.
Unii beneficiari au ajuns să abuzeze sexual alți beneficiari cărora le solicită întreținerea de acte sexuale oral.
Infirmer sub acoperire
O persoană care a intrat sub acoperire, în rol de infirmier, care este citat în dosar a declarat în iunie 2023: „Am urcat la etaj, accesul făcându-se prin exteriorul clădirii. La intrarea pe etaj este prevăzută o ușa de metal, Alina spunând că acea ușă se încuie pe timpul nopții. Etajul 2 comunică cu etajul 1 și acolo se află cazați și bărbați și femei, despre care am constat că se deplasează doar în acest spațiu, fiind lăsați în curte doar când doresc angajații să le permită acest lucru.
Cine încuia ușa de la etaj seara la Armonia și cine ținea de obicei cheia de acolo? „Sandu și Alina țineau cheia”. (angajații centrului, n.r.)
Colaboratorul anchetatorilor a mai spus că alimentele aduse de unii apărținători ai beneficiarilor erau furate de către două angajate ale centrului.
Acesta a mai observat că pacienții care aveau nevoie de pampers erau schimbați de alți doi beneficiari. Povestește despre cazul unui bărbat care susținea că se află demult în centru și că el se ocupa singur pe vremea când erau și mai mulți rezidenți în cămin.
Bărbatul nu era plătit și primea de la un angajat al azilului 10 țigări de contrabandă pentru „serviciile prestate”.
O femeie ajuta la bucătărie, spăla vasele, iar o altă femeie făcea curățenie contra a 2-3 țigări.
Tot beneficiarii erau puși să distribuie medicamente când era cazul. Potrivit imaginilor obținute de anchetatori, beneficiarii care aveau nevoie să fie spălați și schimbați de pampers erau subnutriți.
Persoanele care erau puse la muncă în cămin și în curtea imobilului erau abuzați fizic și verbal de către personalul azilului pentru a-i intimida să presteze munca.
Au vânat oameni pentru a-i aduce în centru
Cristina Dumitra și membrii ai familiei sale, care coordonau activitatea Casei Cora, au exploatat beneficiarii căminului, profitînd de faptul că aceștia nu puteau să se deplaseze și să alarmeze autoritățile, se arată în refaratul stufos de arestare.
De-a lungul timpului, familia Dumitra a avut mai multe societăți comerciale prin intermediul cărora controlau cămine de îngrijire a bătrânilor.
Membrii familiei Dumitra au făcut demersuri pentru a aduce, transporta și găzdui în centrul controlat a persoanelor vârstnice și cu anumite dizabilități , pe care i-au lăsat, ulterior, nemâncați, nespălați, fără medicamente, totul pentru a face cât mai mult profit.
Afacerile cu „îngrijirea bâtrânilor” a început în 2013, de când mmbrii familiei Dumitra a înființat cinci firme în acest scop.
Gupul infracțional organizat condus de Cristina Dumitra a folosit o metodă similară cu cea al grupării conduse de Godei, de altfel, și scopul urmărit de Dumitra Cristina Maria și apropiații acesteia este unul identic, acela de a obține sume de bani cât mai mari pe seama persoanelor vulnerabile fără a furniza acestora serviciile sociale.
Voia să le fure pensia și casele
Spre deosebireaa Godei, Dumitra la Casa Cora avea beneficiari care proveneau din familii, fiind găzduiți în centru în baza unui contract cu aparținătorii lor, existând o proporție mai mică de cazuri sociale, așa cum se întâmpla la la asociația cu nume de sfânt inventat.
Cristina Dumitra limita vizitele aparținătorilor din motive epidemiologice și folosea metode a-i induse în eroare pe aparținători în privința condițiilor în care erau ținuți benefiaciarii.
În plus, Dumitra mai folosea o metodă prin care voia să își umple buzunarele: identifica persoane cu dizabilități psihice grave, fără familie sau moștenitori cunoscuți, pentru care instanța judecătorească a dispus numirea unui tutore care să se ocupe de administrarea patrimoniului acestor persoane. Astfel, ea voia să pună mâna pe pensia de handicap sau chiar bunurile imobile ale acestora.
Anchetatorii susțin că ele două grupări de criminalitate organizate au un trecut comun prin prisma relației mai vechi de colaborare între Cristina Dumitra și Ștefan Godei.