Geologii de la Universitatea Utrecht din Olanda au făcut o descoperire unică în istoria omenirii. Mult sub suprafața Pământului, specialiștii au găsit un nou continent, dispărut în urmă cu 155 de milioane de ani în urmă.
Descoperirea a fost făcută după ce o masă de pământ s-a desprins din vestul Australiei și a plutit în derivă. Potrivit cercetărilor, întinderea de 5.106 kilometri, pe care oamenii de știință o numesc Argoland – care face parte cândva din supercontinetul Gondwana- a plutit inițial în derivă spre nord-vest, unde există în prezent mai multe insule din Asia de sud-est.
Continentul Argoland a dispărut în urmă cu 155 de milioane de ani
În ciuda puținelor dovezi rămase despre existența Argolandului, arheologii l-au comparat cu alt continent preistoric numit Greater Adria, care a fost redescoperit în 2019. De asemenea, acesta s-a desprins în mai multe fragmente care au fost împărțite între bazinele oceanic înainte de a deveni o placă tectonică singulară. Cu secole în urmă, aceasta a fost integrată în suprafața Pământului și singura dovadă rămasă a existenței sale a fost un strat superior care a format munții din sudul Europei.
Arheologii au avut nevoie de 7 ani pentru a putea trage concluzii solide despre continentul Argoland, deoarece nu au fost găsite urme ale formațiunilor stâncoase. Cercetările au fost efectuate în structura mai multor insule, inclusiv Sumatra, Insulele Andaman, Borneo, Sulawesi și Timos.
„Aveam de-a face, la propriu, cu insule de informații, motiv pentru care cercetările noastre au durat atât de mult. Am petrecut șapte ani pentru a pune cap la cap puzzle-ul. Situația din Asia de Sud-Est este foarte diferită de cea din locuri precum Africa și America de Sud, unde un continent s-a rupt net în două bucăți. Argoland s-a fragmentat în mai multe bucăți diferite. Acest lucru ne-a obstrucționat viziunea asupra călătoriei continentului”, a declarat cercetătorul universitar Eldert Advokaat.
Cercetătorul universitar a descoperit că numeroasele fragmente din Argoland au ajuns la destinații diferite, toate în același interval de timp. Fragmentarea acestuia a început în urmă cu 300 de milioane de ani. În urmă cu aproximativ 215 milioane de ani, un eveniment necunoscut a dus la dezmembrarea și sfărâmarea sa aceelerată.
În cele din urmă, Argolnad s-ar fi strecurat între sisteme geologice vecine atât în Himalaya, cât și în Filipine. Acest indiciu a fost crucial pentru a determina locația mai mare, dar ascunsă, a continentului – unul format din mai multe fragmente care au devenit un arhipelag separat de bazine oceanice. Potrivit geologului Douwe van Hinsbergen de la Universitatea din Utrecht, aceste descoperiri sunt esențiale pentru știința Pământului, pentru evoluția biodiversității și a climei, dar și pentru găsirea materiei prime.
„Aceste reconstituiri sunt vitale pentru înțelegerea proceselor precum evoluția biodiversității și a climei sau pentru găsirea de materii prime. La un nivel mai fundamental: pentru înțelegerea modului în care se formează munții sau pentru a elabora forțele motrice din spatele tectonicii plăcilor; două fenomene care sunt strâns legate”.