Crăciunul este sărbătoarea care aduce în casele românilor tradiții pline de semnificație, legate de Nașterea Domnului, dar și de obiceiuri străvechi care pun în valoare darurile pământului și ale comunității.
În Ajunul Crăciunului, și în timpul sărbătorii Nașterii Domnului, în țara noastră se manifestă o varietate de obiceiuri, de la colinde, la jocuri și urări care fac referire la belșug, sănătate și prosperitate.
Obiceiuri de Ajun
În Ajunul Crăciunului, în regiunile Banat, sudul Transilvaniei, Oltenia, Muntenia și sudul Moldovei, copiii merg la colindat, strigând „Bună dimineața la Moș-Ajun!” sau variantele „Că-i într-un ceas bun!” sau „Da-i mai bună a lui Crăciun!”. Colindele sunt scurte, dar pline de semnificație, iar copiii primesc daruri tradiționale, precum colaci, mere, nuci, carne, dar și cornuri, bomboane sau bani.
În sudul Olteniei, este obiceiul ca, la colindat, copiii să lase paie în curte pentru a asigura o producție bogată de pui în anul următor. În unele zone, copiii colindători poartă bețe de alun, denumite „colindețe”, care simbolizează sănătatea vitelor și belșugul, iar gospodarii le oferă semințe, fructe și chiar băuturi tradiționale.
În Ţara Haţegului, copiii colindători au daruri speciale. „Rod în grâu, rod în grâu!” este urarea pe care o fac atunci când primesc mere, nuci sau colăcei. Mai departe, în alte colțuri ale țării, copiii poartă stele confecționate din sfori și hârtie colorată, iar cântecele de stea povestesc despre nașterea Domnului, despre uciderea pruncilor de către Irod și darurile magilor. La Petroșani, aceștia merg însoțiți de părinți sau băieți mai mari, îmbrăcați în costume tradiționale de păstori, învăluiti în magia sărbătorilor.
Un alt obicei specific regiunii Valea Jiului este cel al „pițărăilor”, când întreg satul se adună dis-de-dimineață pentru a colinda. Sătenii sunt îmbrăcați în costume tradiționale și colindă de la o casă la alta, oferind gazdelor colaci, fructe și băuturi, pentru a le aduce prosperitate și belșug. La ultima casă din sat, petrecerea este pe măsura tradiției, iar colindătorii primesc răsplăți pentru urările lor și jocurile jucate în cinstea Nașterii Domnului.
Colindele
În aceste zile de sărbătoare, nu lipsesc colindele, care sunt esențiale în ajunul Crăciunului. Colindătorii, adesea organizați în cete, merg de la casă la casă pentru a răspândi vestea Nașterii Domnului. La începutul călătoriei lor, aceștia trec pe la preot și primar, iar mai apoi colindă fiecare casă din sat. Colindele nu sunt alese întâmplător – există colinde pentru băieți, fete, ciobani, pescari sau tineri căsătoriți. Acestea sunt cântate adesea în stil antifonic, în grupuri care se împart pentru a da dovadă de măiestria lor în cântat.
Gazdele le oferă colindătorilor daruri tradiționale, precum colaci, plăcinte, băuturi și bani, mulțumind pentru urările de bine. După fiecare casă, alaiul de colindători se pregătește pentru următoarea destinație, continuând să aducă vestea Nașterii Domnului și să răspândească lumina sărbătorii.
Astfel, tradițiile de Ajun și de Crăciun la români sunt pline de semnificație, fiind un prilej de a împărtăși bucuria și speranța unui an mai bun, prin obiceiuri care subliniază legătura adâncă între om, credință și natură.
